In contextul sitului, la o prima vedere, se identifica o functionare slaba a zonei din spatele volumelor de tip bara din punct de vedere social si igienic - legaturile cu orasul sunt intrerupte. Rezolvarea acestui impediment se regaseste, insa, in vecinatate - in partea de nord, in cadrul aceleiasi strazi. Solutia consta intr-o spargere ce face legatura intre bulevard si orasul ascuns in spatele locuirii socialiste. Folosindu-ne de mecanismul identificat de Jane Jacobs prin analiza orasului traditional, ospargere similara ar popula zona cu "supraveghetori", dand un sentiment de siguranta si constrangere morala. Locul concretizarii acestei fisuri este reprezentat de cladirea comerciala situata intre "bara" si "turn". Continuand gestul, se creeaza un sistem de spatii libere conexe, cu potentialul de a deveni un centru de loisir al zonei.

Categoria aleasa in scopul destinatiei sociale este cea a imigrantilor, intrucat distanta culturala va actiona ca o bariera intre viitoarele preocupari ale acestora si cele "ilicite" ale riveranilor, mizand pe o relatie constructiva intre cele doua parti. Scenariul ales impune folosirea mai multor praguri intre zonele publice - semi publice - private. Astfel, o incinta permeabila va regla conexiunile acestora cu exteriorul cat si cele interioare prin pozitionarea unor locuri de intalnire in relatie cu aceasta.

In partea de N. este amenajat un centru ce include sali pentru studiul limbii romane dar si pentru asistenta psihologica si administratie. Spatiul dedicat centrului se inscrie in acelas sistem ce include zonele de loisir, spargerea si un parc pentru copii (un mijloc facil de integrare culturala).

Trecutul industrial al zonei este amintit prin pasarelele metalice si prin plastica fatadei cu riflaje de metal ce au rol de brise-soleil. Influenta tesutului neregulat se traduce prin ruperea ortogonalitatii fatadei, fragmentarea si stratificarea sa. La nivelul volumului se creeaza un racord intre regimurile de inaltime diferite, iar planurile se orienteaza dupa vecinatate. Testul modernist se resimte in fatada regulata si in continuarea compozitiei intersectiei Giurgiului-Toporasi.

Indepartarea de testul vechi al zonei este asumata prin nevoile impuse de tema si prin tipologia locuintelor colective, indreptarea acestui neajuns incercandu-se prin activarea unor spatii cu rol de canal in dialogul tipurilor de locuire.